Pagini

30 noiembrie 2014

Doua anotimpuri inspre Scaunul Domnului (23 noiembrie 2014)

"Muntele se mananca cu lingurita, nu cu polonicul" 
Colegi de tura: Corneliu Moldovan, Nicoleta Vlad, Cristian Pop, Stefan Salagean, Livia Vortolomei, Calin Moldovan

Recunosc, pana sa imi spuna Camelia Stefanescu: Adi, am fost pe Scaunul Domnului! habar nu aveam ca defileul Muresului ascunde un asemenea loc. 

In gandul meu era deja facut planul, cateva detalii aflu de la Camelia. ma mai inspir de pe internet si dupa ce trupa se aduna plecam pe o vreme nu tocmai buna, intr-o duminica de noiembrie mai mult a ploaie decat ninsoare inspre Reghin cu destinatia finala capatul satului Deda-Bistra. Desi plecam de acasa pe ploaie, dupa ce trecem granita, ce sa vezi, nici urma de ploaie si plus de asta foarte putina ceata. Le multumim celor care s-au rugat pentru noi.

Undeva in stanga noastra stiam ca se ascunde Scaunul Domnului cu ai sai 1381 m, insa ce nu stiam era ca pana sa ajungem pe acest platou imens ne astepta un traseu de vis. (3-4 ore pana sus pe platou) Pentru inceput traseul urca lin pe un drum forestier conturat pe o pasune unde la capatul ei un parauas tine de sete animalelor care isi duc zilele in spinare. Din pasune dam de vale, drumul merge el ce merge insa se mai si pierde, dar noi nu lasam marcajul, banda albastra. Marcaj avem, foarte bun de altfel, chef este, peisajul promite asa ca pe cai ca se filmeaza. 

Dupa ce parasim drumul forestier cararusa ce urca si urca ne scoate tocmai in culme. De aici intram pe un alt taram. Totul este alb, copacii parca sunt pictati, frunzele atat de viu colorate au devenit si ele albe. Este un peisaj de basm. Tinem culmea, cararea este bine conturata. Pe masura ce inaintam albul parca devine tot mai alb, sau mai bine spus albul devine pret de cateva ore bune "culoarea" drumul nostru. Basmul Alba ca Zapada si cei 7 pitici isi are decorul perfect. 

Nu e timp de basme, mai avem pana in locul unde Domnul vegheaza asupra maretiei Calimanilor. 
Poate e o exprimare mult prea fortata insa va las pe voi sa ii dati dreptate atunci cand o sa va indreptati pasii spre acest loc. Eu unul m-am convins. De sus ai o priveliste minunata si chiar daca crestele inalte ale Muntilor Calimani erau acoperite de ceata mi le-am imaginat, le-am avut pe retina. 

Frigul ne-a cuprins trupurile, exploram cat putem platoul si usor ne indreptam pasii la vale, Am promis acolo sus ca vom revenii inca odata si odata.

Dupamasa vremea se mai incalzeste asa ca la coborare padurea incepe sa planga. Am trecut intr-un alt anotimp, acuma e toamna. Oare? 

Multumesc voua celor prezenti si multumesc Domnului pentru putere. 

Intre doua anotimpuri a fost toata aceasta tura. Dovada mai jos.

Foto by Calin Moldovan

 Foto 1. din putinul alb

 Foto 2. ca sa vezi si sa nu crezi

 Foto 3. atat de batran

 Foto 4. incotro?

 Foto 5. doar ea

 Foto 6. ceilalti

 Foto 7. contrast

 Foto 8. ceturi

 Foto 9. idem

 Foto 10. doar noi

 Foto 11. alb si verde

  Foto 12. carstic

  Foto 13. alb si verde

Foto 14. de vis